Sursa poza si informatii: economica.net

Munca de consolidare a clădirilor cu risc seismic este în plină desfășurare în capitală, dar complexitatea proiectelor în derulare și barierele întâlnite pe drum au generat numeroase dezbateri. În prezent, dintre cele 17 imobile incluse într-un amplu program de reabilitare, șase imobile sunt în faza de execuție, ceea ce înseamnă că locuitorii lor au fost mutați temporar, iar echipele de muncitori lucrează intens la șantierele deschise. Alte clădiri se află diferite stadii ale procesului birocratic și de pregătire tehnică, așa cum a subliniat recent Răzvan Munteanu într-o întrunire organizată de Comisia de patrimoniu de la sediul Primăriei Municipiului București.

Din imobilele care deja beneficiază de lucrări, unul este aproape de finalizare, cu 90% lucrări realizate, iar la altul s-a ajuns la un progres de 60%. De asemenea, două clădiri pe strada Boteanu sunt într-o fază inițială de implementare, cu doar 23% și respectiv 14% din lucrări completate.

Blocajele Prin Prismă Birocratică și Costurile Împovărătoare

Împreună cu necesitatea tehnică, există și un impediment administrativ semnificativ care interferează cu avansul acestui proiect crucial. Munteanu a atras atenția asupra complicațiilor logistice asociate cu relocarea locatarilor, accentuând un alt obstacol important - lipsa fondurilor alocate pentru renovarea apartamentelor ce urmează să găzduiască temporar acești locatari.

În cea mai recentă dezbatere a fost adusă în discuție și întârzierea PNRR. Conform calendarului propus de minister, etapele de consolidare presupun obținerea documentației necesare, cum ar fi certificatele de urbanism și avizele adecvate, toate acestea având termene fixate la cinci luni de la semnarea contractului.

Finanțare Proiectului și Contribuția Proprietarilor

Munteanu a detaliat cum prin PNRR se acoperă doar o parte din necesarul financiar, în valoare de 57 de milioane de euro, comparativ cu cei 200 de milioane de euro necesari pentru finalizarea proiectelor. Costurile standard adoptate implică un preț de 700 de euro pe metru pătrat pentru locuințe și 900 de euro pentru clădiri publice.

Primăria Generală vine în ajutor, suportând jumătate din costurile neacoperite de PNRR, iar restul rămâne în sarcina proprietarilor. Un exemplu oferit de Munteanu ilustrează că pentru zece dintre imobile costul mediu al consolidării crește la 1.645 de euro pe metru pătrat, TVA inclusă, din care locatarii vor acoperi 472,5 euro pe metru pătrat, echivalent unei sume de 25.990 euro pentru un apartament de 55 de metri pătrați. Această sumă poate fi rambursată pe parcursul a 10-15 ani, echivalentul unei rate lunare de aproximativ 145 de euro.

Perspectiva Locatarilor

Locatarii se confruntă cu neliniști reale, criticând termenele de finalizare a lucrărilor și ambiguitatea acestora. Unul dintre rezidenții de pe strada Blănari a subliniat : „Suntem speriați de ce se poate întâmpla. Termenele sunt greu de precizat și de pus pe hârtie. Nimeni nu a semnat un contract cu noi vreodată, clar: Se va termina blocul vostru în trei luni… cinci ani.” Adăugând la frustrare e și incertitudinea și tergiversarea documentației necesare pentru avize precum cele de la Ministerul Culturii și Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU).

În timp ce capitala României continuă să-și întărească fundația, locuitorii așteaptă cu nerăbdare finalizarea unei etape esențiale în asigurarea securității și confortului propriilor locuințe. Complexitatea procedurală și costurile asociate rămân provocări constante în calea acestui obiectiv major.