Sursa poza si informatii: economica.net

Recent, Comisia Europeană a publicat un document în Jurnalul Oficial al UE, care stipulează țintele privind creșterea cheltuielilor publice ale României până în 2030. În conformitate cu aceste recomandări, pragurile pentru rata de creștere a cheltuielilor de stat au fost stabilite astfel: 2,8% pentru 2025 și 2,6% pentru 2026. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a corecta situația deficitului excesiv al României, ce trebuie controlat complet până la sfârșitul deceniului.

Termene stricte pentru reducerea deficitului

Consiliul European a impus un termen limită clar pentru România: până pe 15 octombrie 2025, guvernul trebuie să implementeze acțiuni eficiente de reducere a deficitului bugetar. Acesta va trebui să elaboreze un set de măsuri concrete, menite să limiteze gradul de deficit într-un mod sustenabil. De asemenea, România va trebui să raporteze periodic — la fiecare șase luni — cu privire la progresele realizate în acest sens. Aceste raportări vor avea loc primăvara și toamna, asigurând un cadru transparent de monitorizare până când deficitul excesiv este complet corectat.

Evoluția cheltuielilor publice

În anii 2024 și 2025, România a înregistrat o creștere a cheltuielilor publice nete peste recomandările Consiliului, ceea ce a condus la un deficit bugetar persistent. Conform documentului Comisiei, acest decalaj impune riscuri semnificative pentru stabilitatea financiară pe termen mediu și lung a țării. În absența unor „factori atenuanți” relevanți care ar putea altera evaluările actuale, Consiliul a concluzionat că până în prezent nu s-au implementat măsuri adecvate, în ciuda recomandărilor emise în ianuarie 2025.

Perspective economice pentru România

Economia României a înregistrat o creștere reală a PIB-ului de 0,8% în 2024. Previziunile actuale ale Comisiei Europene indică o ușoară accelerare a creșterii economice, estimând un avans al PIB-ului de 1,4% în 2025. Acest avânt economic este sprijinit de revitalizarea sectorului construcțiilor și a serviciilor de transport, ambele impulsionate de integrarea în spațiul Schengen și de modernizarea infrastructurii naționale.

În 2026, se așteaptă o creștere economică de 2,2%, reflectând o mai bună absorbție a fondurilor europene și sprijinul Facilității de redresare și reziliență. Prognozele relevă o scădere a șomajului la 5,3% în 2025 și 5,2% în 2026, sincronizată cu o reducere treptată a ratei inflației, care va ajunge la 3,9% în 2026.

Situația fiscală și datoria publică

Datele recente de la Eurostat arată un deficit bugetar general de 9,3% din PIB în 2024, mult peste estimările inițiale de 7,9%. Comisia Europeană prognozează un deficit de 8,6% pentru 2025 și de 8,4% pentru 2026, menținându-se o constanță în nivelul deficitului structural.

În ceea ce privește datoria publică, aceasta a atins 54,8% din PIB la sfârșitul lui 2024. Previziunile pentru 2025 și 2026 sugerează o creștere continuă, ajungând la 63,3% din PIB până la sfârșitul lui 2026, depășind astfel pragul de referință de 60%.

În concluzie, România se confruntă cu provocări semnificative în gestionarea cheltuielilor publice și consolidarea fiscală. Implementarea cu succes a măsurilor recomandate de Comisia Europeană va fi esențială pentru stabilitatea financiară și creșterea economică viitoare.