Sursa poza si informatii: economica.net

România își propune să fie gazda unei inițiative importante pentru dezvoltarea tehnologică regională, prin construirea unei fabrici de inteligență artificială denumită „Black Sea AI Gigafactory”. Proiectul, depus recent, nu vizează doar ridicarea unei fabrici în sine, ci și îmbunătățirea accesului la infrastructura de ultimă oră pentru țările din vecinătate, inclusiv Republica Moldova, Ucraina și Turcia. Această inițiativă are ca scop promovarea valorilor europene de cooperare, inovație, suveranitate tehnologică și securitate cibernetică în zona Mării Negre, asigurându-se că nicio țară nu va rămâne în urmă, conform declarațiilor lui Bogdan Ivan, ministrul interimar al Economiei.

Sprijin regional și european

Autoritatea pentru Digitalizarea României a transmis Comisiei Europene o scrisoare de intenție în acest sens, inițiativa fiind parte a unui efort strategic european mai amplu care urmărește întărirea suveranității tehnologice și a capacităților în domeniul AI pe continent. Propunerea este sprijinită de un consorțiu format din entități publice, private și academice de renume în România, și include dezvoltarea unei infrastructuri de AI de ultimă generație, destinată să susțină atât procese de antrenare complexe, cât și inferență într-un mediu operațional solid și durabil.

Implementarea în două etape

Proiectul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații strategice: Cernavodă și Doicești. Aceste locații au fost alese pentru avantajele lor în materie de acces la energie și infrastructură digitală. Fabrica va beneficia de un mix energetic cu o capacitate de până la 1.500 MW, utilizând energie nucleară fără emisii de carbon, poziționând astfel România ca un centru de calcul de înaltă performanță ecologic.

Infrastructură și parteneriate strategice

Cernavodă va beneficia de acces direct la surse nucleare de energie, fiind conectată la noduri europene importante prin fibră optică și cabluri submarine, în timp ce Doicești va oferi un sit industrial cu potențial de co-localizare pentru reactoare mici modulare (SMR) și integrare în rețeaua de comunicații de mare viteză. Consorțiul include parteneri din sectoarele privat și public, alături de universități de prestigiu din România, și își propune să atragă companii și institute de cercetare din diverse domenii, de la energie la tehnologii avansate.

Rol strategic pentru România

România își propune un rol activ în susținerea obiectivelor UE în domeniul AI, propunând un model operațional bazat pe un vehicul juridic dedicat, guvernanță neutră și acces transparent, astfel deschizând ușa și altor state și companii interesate din Uniune. Proiectul subliniază importanța securității cibernetice, România având deja expertiză acumulată prin găzduirea Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică.

Catalizator pentru inovație regională

Pe lângă consolidarea capacităților AI europene, acest proiect se așteaptă să acționeze ca un catalizator pentru inovație în Europa Centrală și de Est, facilitând procesele de reconstrucție digitală în Ucraina și inte-grând tehnologia în economia Republicii Moldova, dar și extinzând serviciile AI către state precum Serbia și Turcia.

„Această inițiativă este oglindirea angajamentului nostru față de valorile europene și ofera un plan solid de execuție pentru suveranitatea digitală a Uniunii Europene, fiind de asemenea un instrument operațional pentru accelerarea transformării digitale regionale”, se subliniază într-un comunicat al Autorității pentru Digitalizarea României.

Proiectul se dorește a fi un punct de reper pentru transformarea digitală a României, generând o investiție estimată la 5 miliarde de dolari, consolidând astfel poziția țării ca lider regional în tehnologie robustă și durabilă.