Ce spune liderul de la Buzău despre măsurile de austeritate și cum răspunde Guvernul
Marcel Ciolacu, președintele Consiliului Județean Buzău și fost premier, a lansat joi, 22 ianuarie 2026, un atac extrem de dur la adresa actualului prim-ministru, Ilie Bolojan, pe tema modului în care Guvernul prezintă reducerea deficitului bugetar. În timp ce Executivul vorbește despre o corecție fiscală reușită, Ciolacu acuză „cosmetizarea” datelor și măsuri de austeritate fără efect real în economie. (ecopolitic.ro)
Context: de la Buzău, Ciolacu critică politica economică a Guvernului
Pentru cititorii din Buzău, disputa are o miză directă: Marcel Ciolacu nu mai este doar fost premier sau fost lider de partid, ci actual șef al administrației județene. De aceea, orice poziționare a sa pe teme naționale – mai ales legate de buget, taxe și investiții – poate influența atât relația cu Guvernul, cât și modul în care vor fi finanțate proiectele locale în perioada următoare. (ecopolitic.ro)
Ciolacu își formulează criticile într-un mesaj public publicat pe rețelele sociale, în care îl acuză pe Ilie Bolojan că prezintă drept succes o scădere a deficitului bugetar care, în opinia sa, nu ar avea la bază reforme autentice, ci trucaje contabile. (ecopolitic.ro)
Ce reproșează Marcel Ciolacu Guvernului Bolojan
Acuzații de „artificii contabile”
Fostul prim-ministru susține că reducerea deficitului anunțată de Guvern pentru anul 2025 nu ar fi una reală, ci rezultatul modului în care au fost înregistrate în buget anumite cheltuieli de investiții. (ecopolitic.ro)
Concret, Ciolacu afirmă că:
- o parte din investițiile finanțate prin împrumuturi din PNRR ar fi fost reclasificate drept granturi – adică trecute de la categoria datorie la categoria fonduri nerambursabile;
- această schimbare de încadrare ar fi permis ca sume reprezentând aproximativ 0,6% din PIB să apară la capitolul „venituri” în execuția bugetară pe luna decembrie;
- în acest fel, deficitul ar figura ca fiind mai mic, deși, spune el, corecția nu ar veni din încasări suplimentare sau reduceri reale de cheltuieli. (profit.ro)
Critici la adresa măsurilor de austeritate
Marcel Ciolacu mai susține că pachetul de austeritate introdus în 2025 – tăieri de cheltuieli și creșteri de taxe – ar fi afectat în special categoriile vulnerabile și mediul de afaceri, fără să aducă însă rezultatul așteptat în ceea ce privește deficitul:
- reclamă reduceri de alocații sau ajutoare pentru anumite categorii sociale;
- vorbește despre majorări de taxe și de TVA, pe care le consideră excesive pentru firme și populație;
- apreciază că, în ciuda acestor sacrificii, impactul asupra finanțelor publice ar fi foarte mic, motiv pentru care Guvernul ar fi recurs la „inginerii” în execuția bugetară. (profit.ro)
În evaluarea sa, noua politică fiscală ar fi dus la:
- scăderea activității economice,
- o inflație de circa 10%, dublă față de acum câteva luni,
- și la una dintre cele mai accentuate pierderi ale puterii de cumpărare a salariilor și pensiilor din ultimii ani. (agerpres.ro)
Cum se apără premierul Ilie Bolojan
De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan prezintă pentru anul 2025 o imagine complet diferită:
- afirmă că deficitul bugetar a fost redus cu peste 1 punct procentual din PIB, sub ținta de 8,4% asumată;
- susține că ajustarea s-a făcut fără diminuarea investițiilor publice;
- arată că, anul trecut, investițiile totale ale statului au ajuns la aproximativ 137,5 miliarde de lei, adică peste 7% din PIB, o valoare considerată ridicată pentru România;
- menționează un nivel mare de contractare a fondurilor europene, inclusiv din PNRR, și o prioritizare a proiectelor finanțate. (stiripesurse.ro)
Potrivit declarațiilor sale recente, Guvernul lucrează în prezent la bugetul de stat pentru 2026, cu obiectivul de a construi „un buget al relansării și al investițiilor”, fără noi creșteri de taxe. (aktual24.ro)
Ce înseamnă disputa asta pentru buzoieni
Pentru locuitorii din Buzău – fie că vorbim de firme locale sau de angajați la stat și la privat – conflictul dintre Ciolacu și Bolojan nu este doar o ceartă politică la București:
- dacă Guvernul menține linia de austeritate și ținte de deficit stricte, presiunea pe cheltuieli se poate resimți în bugetele locale, inclusiv în cel al județului Buzău;
- dacă investițiile promise de Executiv se confirmă, proiectele de infrastructură, educație sau sănătate care vizează județul ar putea beneficia de finanțare suplimentară;
- în același timp, modul în care sunt gestionate taxele și contribuțiile influențează direct mediul de afaceri buzoian, în special întreprinderile mici și mijlocii. (profit.ro)
Faptul că Marcel Ciolacu este atât lider local, cât și una dintre vocile principale ale opoziției față de măsurile economice ale Guvernului, face ca județul Buzău să fie, în mod indirect, una dintre „scenele” acestui conflict politic.
Ce urmează
Disputa pe tema deficitului bugetar este departe de a se încheia. În lunile următoare, execuția bugetară detaliată pentru 2025 și dezbaterea pe proiectul de buget pentru 2026 vor arăta dacă:
- acuzațiile de „machiaj contabil” se confirmă prin analize independente,
- sau, dimpotrivă, Guvernul reușește să convingă că ajustarea a fost una sănătoasă, cu investiții menținute și o datorie publică sub control. (profit.ro)
Pentru buzoieni, miza concretă rămâne simplă: vor exista sau nu bani pentru drumuri, spitale, școli și proiecte locale, fără noi taxe împovărătoare. „azi în Buzău” va urmări subiectul și va reveni cu explicații pe înțelesul tuturor, pe măsură ce apar date noi.
