Sursa poza si informatii: economica.net

Recent, discuțiile despre restricțiile plății numerarului în România au revenit în atenția publicului, provocând dezbateri asupra impactului potențial asupra economiei și societății. Radu Burnete, consilierul președintelui Nicușor Dan, a exprimat părerea sa cu privire la această situație, subliniind că nu crede într-o eventuală interdicție totală a utilizării numerarului, ci mai degrabă într-o clarificare a măsurilor propuse pentru limitarea acestuia.

Burnete a declarat la Prima TV că discuțiile anterioare referitoare la reglementarea sumelor tranzacționate prin numerar nu au fost suficient explicate către public. Evident, ideea de bază nu este aceea de a elimina complet utilizarea banilor lichizi pentru cumpărături sau pentru a interzice păstrarea economiilor acasă. Totuși, evaziunea fiscală semnificativă se bazează adesea pe plăți cash, iar scopul reglementării ar implica aducerea acestor tranzacții în sistemul bancar pentru o mai bună monitorizare. Este important de menționat că trăim într-o democrație, iar opinia publicului joacă un rol crucial în procesele decizionale, acest subiect sensibil necesitând o abordare atentă și echilibrată.

În privința preferințelor sale personale, consilierul a afirmat că folosește rar numerarul, preferând plățile cu cardul, dar fără a avea nimic împotriva utilizării numerarului de către alții.

În toamna anului 2023, Guvernul condus de Marcel Ciolacu avea în vedere introducerea unor praguri pentru tranzacțiile cash, ca o măsură de reducere a evaziunii fiscale. Un exemplu de măsură propusă a fost limitarea încasărilor cash la 5.000 de lei zilnic de la persoane fizice. Respingerea publică a acestor măsuri a determinat guvernul să renunțe temporar la aceste reglementări.

Premierul Marcel Ciolacu a subliniat importanța sprijinirii micilor întreprinzători și a persoanelor care depind de plățile în numerar pentru activitățile lor economice de zi cu zi. În urma discuțiilor cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai sistemului bancar, atât ANAF cât și Ministerul Finanțelor au fost invitate să reconsidere măsurile propuse. Ciolacu a subliniat că aceste propuneri nu trebuie să împiedice activitatea celor care susțin economia țării, iar guvernul trebuie să se asigure că reglementările sunt în armonie cu interesele acestor grupuri și nu lezive.

Aceste dezbateri referitoare la plata cash reflectă nu doar preocupările economice și fiscale, ci și considerațiile sociale și de bunăstare generală, aspectele democrației participative fiind fundamentale în deciziile politice. În contextul acestor schimbări, autoritățile trebuie să găsească un echilibru între necesitatea de a reduce evaziunea și nevoia de a proteja libertatea economică a cetățenilor.