În primele două zile de Paște, sute de vizitatori au fost inspirați de peisajul aparte, deseori comparat cu cel de pe Lună, oferit de Vulcanii Noroioși. Pentru numeroși turiști, această experiență a fost una nouă. Fenomenul, situat în centrul Subcarpaților de Curbură, pe teritoriul comunelor Berca și Scorțoasa, este considerat singurul de acest tip în Europa și rar în lume.
Vulcanii Noroioși se formează datorită emanațiilor de gaze naturale care își fac drum de la o adâncime de aproximativ 3.000 de metri, aducând la suprafață ape subterane amestecate cu argilă. Acest noroi, rece la atingere, se deosebește de lava ferbinte a vulcanilor tradiționali, uscându-se în contact cu aerul și dând naștere unor conuri și cratere diverse. Gazele care urcă continuu agită noroiul, făcându-l să pară că fierbe constant. Pe platourile unde acest proces are loc, pot fi observate cratere mici și falii adânci, rămășițe ale activității vulcanice din perioade geologice anterioare.
Peisajul este definit de șanțuri și văi adânci, plăci de noroi uscat și cristale de sare, aspecte care contribuie la aspectul său de "badlands" sau pajiști fără viață. Contrastul dintre nuanțele maronii ale noroiului uscat și vegetația rară, adaptată la solurile sărate și sulfuros, creează o imagine spectaculoasă, deseori descrisă ca fiind extraterestră. Vizitatorii se opresc admirând bolboroselile și își surprind momentele deosebite prin fotografii realizate cu telefoanele mobile.
În fiecare an, fenomenul natural din Curbura Carpaților reunește zeci de mii de vizitatori, fascinați de relieful său inedit. De asemenea, pentru fotografii profesioniști, acest loc oferă oportunități excelente pentru obținerea de imagini remarcabile. În ultimii ani, odată cu includerea Ținutului Buzăului în rețeaua Geoparcurilor UNESCO în aprilie 2022, numărul total de turiști a crescut semnificativ, depășind 100.000 de vizitatori pe an pentru întreaga regiune. Acest statut a crescut expunerea internațională a zonei, transformând-o într-o destinație de vârf în circuitul turistic european.
Vulcanii Noroioși sunt răspândiți în patru zone diferite: La Fierbători, Pâclele Mari, Pâclele Mici și Beciu. Fierbătorile, situate în partea de nord a localității Berca, se remarcă prin cratere aproape circulare pline cu noroi lichid, unde gazele determină o permanentă agitație, sugerând o stare de fierbere. Acestea sunt accesibile gratuit. Zona Beciu cuprinde vulcani pe o suprafață mai mică, aproape de drumul Beciu-Arbanași, caracterizată prin activitate predominantă de fierbători.
Dintre aceste zone, Pâclele Mari ocupă o suprafață de 15 hectare și a fost declarată rezervație geologică încă din 1955. Această zonă este cunoscută ca fiind cea mai căutată și frecventată locație de vulcani noroioși din Buzău, adăpostind cel mai mare vulcan noroios din Europa. Împreună cu Pâclele Mici, Pâclele Mari au fost desemnate monument al naturii din 1924, recunoscându-se importanța sa geologică și peisagistică. Rezervația de la Pâclele Mici, având o suprafață de 16,5 hectare, reprezintă o arie protejată de interes național, remarcabilă prin diversitatea înălțimii conurilor, unele dintre ele atingând 7-8 metri.
Accesul la Vulcanii Noroioși se realizează prin drumuri asfaltate până în apropierea obiectivului, existând parcări, unități de cazare și restaurante în vecinătate. Totuși, este advisable să se evite vizitele pe vreme ploioasă, deoarece noroiul devine fluid și alunecos, iar accesibilitatea poate fi afectată.
Notă Locală
Pentru comunitatea din Buzău și comunele adiacente, cum ar fi Berca și Scorțoasa, Vulcanii Noroioși simbolizează nu doar o atracție locală, ci și o sursă de frustrare legată de starea infrastructurii rutiere. Deși drumurile de acces s-au îmbunătățit, calitatea acestora continuă să fie un subiect de dezbatere, mai ales în perioadele cu trafic intens sau după ploi puternice, când noroiul generează complicații. O sugestie utilă pentru vizitatori este să consulte prognoza meteo înainte de plecare și să aleagă încălțămintea corespunzătoare, astfel încât să se bucure pe deplin de experiența unică oferită de acest peisaj selenar.
